Procedurile de delistare sunt complexe si delicate deoarece, ca si evaluatori, ne interpunem între interesul actionarului majoritar si interesele actionarilor minoritari prin respectarea prevederilor Legii 297/2004 privind piata de capital, Regulamentul nr.1/2006 privind emitentii si operatiunile cu valori mobiliare si Dispunerea de mãsuri nr. 8/2006 a Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare. In ultimii ani, delistarile de la Bursa de valori Bucuresti ale unor companii precum Dacia Pitesti, Terapia Cluj Napoca, Arctic Gaesti, Sidex Galati sau Policolor au limitat posibilitatile de diversificare a investitiilor, mai ales ca numarul de IPO-uri (oferte publice initiale) nu a fost foarte mare, nici cantitativ, dar nici calitativ.
Motivele delistarii unui emitent de la Bursa sunt multiple, dar toate au un numitor comun: actionarul majoritar.
"Motivatia principala a delistarilor bursiere o reprezinta valoarea redusa a tranzactiilor pe piata locala. Cel putin la prima vedere. Daca ne uitam in schimb la numarul total de companii listate putem spune ca avem un numar record de companii listate pe piata romaneasca, iar acest numar deriva in mod special din marea cuponiada. Dezavantajul: daca ne raportam la numarul mediu de tranzactii per companie ajungem la una dintre cele mai reduse cifre din Europa", spune Adi Lupsan, director adjunct la Intercapital Invest.
Conform Ordonantei de Urgenta 58/2010 si normelor de aplicare ulterioare, PFA-urile cu impozitare la norma vor trebui sa plateasca urmatoarele impozite la stat:
Desi este mai avantajoasa, taxarea PFA este inca inaplicabila, in conditiile in care lamuririle autoritatilor intarzie nejustificat, relateaza revista Capital. In ciuda faptului ca suma datorata statului de PFA ramane mai mica decat in cazul salariilor, dupa cum reiese din simularile consultantilor fiscali, raman foarte multe dubii privind atat baza de impunere care schimba cuantumul taxelor datorate, cat si incadrarea activitatilor in randul celor independente sau dependente, adica asimilate salariilor ca mod de taxare. Toate aceste necunoscute fac inca greu de calculat exact cat se plateste in fiecare situatie - PFA in sistem real, venituri cu caracter ocazional sau repetitiv - si conduc la o foarte mare reticenta a companiilor de a mai incheia contracte cu persoane fizice. Consultantii fiscali, companiile si persoanele fizice afectate de noile prevederi asteapta clarificari pentru ca normele aveau tocmai rolul de a explica aplicarea ordonantei de modificare a Codului Fiscal.
Unii dintre proprietarii care si-au cumparat o locuinta într-un complex rezidential nou construit cauta si-l dea în chirie cu un pret pe metru patrat cel putin la fel de avantajos ca în cazul unui apartament vechi, adica între 6 si 9 euro pe metru patrat pentru apartamente mobilate din Bucuresti. Consultantii imobiliari spun ca au observat aceasta tendinta. "Îl dau în chirie fie pentru ca l-au cumparat cu scop investitional, fie pentru ca sunt nevoiti sa o faca", spune Valentin Ilie, CEO al firmei de consultanta imobiliara Coldwell Banker Affiliates of Romania. Desi existau si pâna acum apartamente noi de închiriat, acestea erau închiriate direct de dezvoltatori, din cauza lipsei cumparatorilor. Faptul ca si proprietarii încep sa-si închirieze apartamentul ar putea pune presiune pe piata chiriilor din Capitala, desi aceasta are înca dimensiuni foarte reduse în România. Pe site-urile de închirieri direct de la proprietari au aparut si apartamente din complexul Asmita Gardens, unul dintre proiectele noi mai bine pozitionate din Bucuresti, fiind situat chiar pe Splaiul Unirii în zona Tineretului.

Spre exemplu, un apartament de doua camere de 76 de metri patrati ar putea fi închiriat cu 650 de euro pe luna, potrivit datelor de pe un site imobiliar. www.ZF.ro
Numarul tranzactiilor imobiliare realizate în România în primele sase luni a fost de peste 271.700, în crestere cu 3% comparativ cu perioada corespunzatoare din 2009, când au fost înregistrate 263.724 de operatiuni, potrivit Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara (ANCPI). "Activitatea de cadastru si publicitate imobiliara la nivel national, desi timid, îsi continua cresterea, numarul operatiunilor înregistrate ajungând în prima jumatate a acestui an la 1,8 milioane, cu 186.986 de operatiuni mai mult decât în aceeasi perioada a anului trecut. Numai în luna iunie, la nivelul întregii tari, au fost înregistrate 339.271 de operatiuni de cadastru si publicitate imobiliara, fata de 279.037 în luna iunie a anului trecut", se arata într-un comunicat al ANCPI. (Mediafax)
"În conditiile în care se dau acte administrative care se interpreteaza ca în buzunarul fiecarui român intra 2-3% din dobânda platita la credit, cum îl protejez pe viitorul consumator? Aceste costuri (suportate de banci prin reducerea dobânzilor pentru creditele în derulare - n. red.) se vor reflecta în costul creditelor viitoare", a spus Ghetea, care a participat ca invitat special în cadrul întâlnirii "Meet the CEO", organizata de Business Magazin. În calitate de presedinte al ARB, Radu Ghetea a avut ieri o noua runda de întrevederi cu Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) si Consiliul Concurentei, cele doua institutii care au promovat noile reglementari privind creditele pentru consumatori, concretizate în Ordonanta 50/2010. Scopul initial al Ordonantei 50 a fost sa transpuna în legislatia locala o directiva europeana privind creditele de consum nou acordate. În forma adoptata de Guvern, ordonanta se refera la toate tipurile de credit pentru consumator, inclusiv la cele aflate în derulare.
ARB cere în continuare eliminare prevederilor care exced legislatia europeana sau cel putin clarificarea unor pasaje din legislatie, în special a celor privind modul de stabilire a dobânzii odata cu legarea de un indicator independent. "Am constatat ca exista foarte mari lacune în redactarea ordonantei", spune seful ARB. "Daca luam în considerare ca Euribor este la minime istorice, trecerea la el va fi dezastruoasa când economiile din zona euro vor fi din nou pe val", spune Ghetea. În prezent, indicatorul Euribor pentru scadenta de trei luni se afla la mai putin de 0,9% pe an, întrucât Banca Centrala Europeana a luat masuri extraordinare de relaxare a politicii monetare, pentru a combate criza economica. Ghetea spune ca pe termen mediu, nivelul normal al Euribor este de 4%-5% pe an. Astfel, daca bancile aplica acum marje de 7-9 puncte procentuale pentru a conserva dobânzile la nivelurile curente, în anii urmatori dobânda la credit ar putea urca la 11%-14% pe an, la un credit în euro. www.ZF.ro
DORIN DRULA